Rezultatele cautarii tale

Articol în Tribuna Învățământului

Postat de admin in data de 21 decembrie 2020
| 0

Şcoală-amiral a învăţământului românesc

Despre Colegiul Naţional Ion C. Brătianu, din Piteşti, argeşenii vorbesc cu mult respect, numindu-l „nava-amiral a învăţământului românesc”. Prestigioasă instituţie şcolară din această zonă a ţării, Colegiul Brătianu a luat fiinţă la 6 septembrie 1866, când în Piteşti se deschideau cursurile primei clase gimnaziale, cu 12 elevi şi un singur profesor, pe numele său Nicolae Micescu, proaspăt absolvent al Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti. Deloc neobişnuit în epocă, acesta preda toate disciplinele. În fapt, de-a lungul timpului, Colegiul Brătianu a fost iubit şi susţinut de oameni ca Iorga, Minulescu si Ionescu-Gion.
Dacă în 1859, anul Unirii cuziste, Piteştiul avea 7.000 de locuitori, spre sfârşitul secolului al XIX-lea va ajunge la 12.000 de locuitori, fapt ce va determina creşterea populaţiei şcolare. Din acel moment, numarul elevilor gimnaziului creşte continuu, ajungând în anul şcolar 1889-1890 la 253, din care 127 numai în clasa I. Sporirea permanentă a numărului de elevi care solicitau intrarea în clasa I a gimnaziului a determinat înfiinţarea, cu acordul Ministerului, a clasei I divizionare, începând cu 1 septembrie 1890.
În 1902 este înfiinţată Societatea „Doina” pentru elevii de la cursul inferior, urmarindu-se găsirea unor distracţii instructive, prin lectură, serbări, întreceri sportive, excursii. În 1908 a fost editată revista „Junimea”, care cuprindea încercări literare (versuri şi proză), traduceri, creaţii populare, bibliografii etc. În 1935 a apărut o nouă revistă a elevilor, denumită „Trivale”, iar în 1966 a ieşit de sub tipar revista „Mlădiţe”, condusă de un colectiv de elevi sub îndrumarea profesorilor Marin Bădescu, Dumitru Mateescu şi Constantin Fulgeanu. După 12 numere, în 1971, cu prilejul reînfiinţării Societăţii „Junimea”, revista şi-a reluat numele din 1908. După cel de-al Doilea Război Mondial, efectivele sporesc într-un ritm accentuat, ajungându-se la 32 de clase (1.058 de elevi) în anul şcolar 1947-1948. Începând cu anul 1964-1965, ca urmare a trecerii la învăţământul general de opt ani, clasele I-VIII se desprind de liceu, formând o unitate independentă, Şcoala Generală Nr.9.
Colegiul a avut de-a lungul timpului mai multe denumiri. Începând cu 1 septembrie 1896, şcoala se va numi Liceul Clasic din Piteşti, iar in februarie 1898, prin Decret regal, i se aprobă schimbarea numelui în Liceul Ion C. Brătianu. După modelul sovietic, din 1948 denumirea de liceu este înlocuită cu aceea de şcoală medie, iar numele unor mari personalităţi istorice, printre care şi Brătienii, sunt trecute la „index”. În 1957, Ministerul Învăţământului aprobă schimbarea numelui în „Nicolae Bălcescu”, iar din septembrie 1965, prin hotărârea Consiliului de Miniştri, redevine liceu.

Armand Călinescu, Vladimir Streinu, Dan Barbilian, elevi la „Ion C. Brătianu”
Deşi puţin numeros (în perioada gimnazială nu depăşea numărul 12), corpul profesoral se bucură în oraş de un deosebit prestigiu, ca şi gimnaziul, cea mai înaltă instituţie de învăţământ din judeţul Argeş. Profesorii gimnaziului fac parte din comisiile de examen la şcolile particulare şi cele pentru ocuparea posturilor de învăţători. Dintre profesorii de mare valoare din perioada gimnaziului (1866-1894), îi menţionăm pe Eugen Ludwig, doctor în filozofie (cu specialitatea fizico-chimice) al Universităţii din Viena, Remus Macarie, cunoscut constructor de viori, N.I. Apostolescu, doctor în litere la Sorbona, specialist în literatură comparată, Ion Tutuc, autor a numeroase manuale de aritmetică, geometrie şi algebră, M. Mihăileanu, profesor de literatură română şi publicist, Constantin Albu, profesor de muzică etc. Printre absolvenţii gimaziului, care au devenit ulterior personaliţăţi de marcă ale ţării noastre, amintim nume ca generalul Constantin Cristescu, eroul de la Mărăşeşti din 1917, şi pictorul Costin Petrescu, autorul marii fresce de la Ateneul Român, excepţionalul profesor de pictură murală la Şcoala Naţională de Bele-Arte din Lyon, Mihail Ghelmegeanu, profesor universitar, George Ulieru, medic de plasă şi scriitor, Ion Trivale, critic literar, căzut pe front în 1916, Dan Barbilian (Ion Barbu), matematician şi poet, Ion N. Angelescu, doctor în ştiinţe economice, Armand Călinescu, viitor prim-ministru, Tudor Teodorescu-Branişte, ziarist şi prozator, criticul literar Vladimir streinu, Nicolae Brânzeu, compozitor, Virgil Tempeanu, profesor universitar, George Vâlsan, savant geograf şi poet, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, pictor.

O clădire de o rară frumuseţe, admirată de Nicolae Iorga
Transformarea, la sfârşitul secolului al XIX-lea, a gimnaziului în liceu impunea construirea unui local propriu. La 1 octombrie 1897 se pune piatra de temelie a localului pentru liceu pe actualul amplasament. Construcţia, realizată din fondurile Ministerului, este gata în toamna lui 1899, când liceul se mută în ea. Frumuseţea clădirii, a cărei faţadă este decorată cu un interesant mozaic de plăcuţe din aur, a atras admiraţia multor personalităţi, între care şi marele istoric Nicolae Iorga. O preocupare deosebită a Comitetului şcolar a fost aceea a construirii unui internat pentru elevii din afara oraşului, lucrare începută în anul şcolar 1924-1925 şi finalizată la 31 mai 1936. Noua construcţie, care cuprindea şi o sală de festivităţi, biblioteca şi săli de clasă, a fost distrusă în urma bombardamentului aerian din 6 mai 1944. În anul 1945 începe o nouă construcţie internat, care va fi dată în folosinţă în anul şcolar 1949-1950, iar 1975 se termină construcţia modernă a căminului pentru elevii interni, în vechea clădire fiind amenajate săli de clasă.
Biblioteca liceului a luat fiinţă prin donaţii. Prin 1878, Paraschiva Ştefan a lăsat prin testament 200 de galbeni pentru a se înfiinţa o bibliotecă în oraşul Piteşti. Biblioteca astfel înfiinţată este încredinţată de Primărie gimnaziului, fiind alcătuită iniţial din 230 de cărţi. Ulterior, ea a crescut prin alte donaţii, dintre care mai importante au fost acelea făcute de Alexandru Vericeanu (5.000 de lei, în 1902), Gh. I. Ionescu-Gion (o bibliotecă, în 1905). În 1930, biblioteca număra 8.200 de volume. Astăzi, ea dispune de 35.000 de volume, din care 400 de cărţi vechi de mare valoare.

Un prezent încărcat de medalii
Liceul dispune astăzi de o importantă bază materială: laboratoare de informatică la cele mai înalte standarde ale momentului, cabinete şi laboratoare de fizică, chimie, biologie, cabinete de limba şi literatura română, de limbi străine, de istorie, de geografie, de religie, sală de sport bine pusă la punct, care face ca rezultatele sportive să fie pe măsura aşteptărilor. În ultimi doi ani, de pildă, echipa de baschet – băieţi, antrenată de Dumitru Tudosoiu, a obţinut titlul de campioană naţională în competiţia pe licee.
Colegiul dispune de un valoros corp profesoral şi de elevi bine pregătiţi, din rândul cărora s-au afirmat de-a lungul ultimilor ani numeroşi olimpici internaţionali: la matematică, Laurenţiu Diaconu (pregătit de prof. Eduard Minasian), Liviu Suciu şi Ciprian Manolescu (prof. Ştefan Alexe), Bogdan Tohăneanu (prof. Nicolae Bărbulescu); la biologie, Maria Cristina Antonie (prof. Victoria Lungoci), Andrei Constantin, Cristina Proistosescu (prof. Delia Davidescu), la fizică, Silviu Pufu (prof. Ion Pricolici). Şi am dat numai câteva nume, deoarece lista medaliaţilor naţionali şi internaţionali de la CN Brătianu este foarte lungă.
“Avem datoria de a sădi în elevii noştri temelia societăţii de mâine: o educaţie aleasă, o pregătire profesională solidă şi simţul răspunderii faţă de ceea ce azi învaţă, iar mâine vor clădi”. Sunt cuvintele frumoase ale tânărului director al C.N. Ion C. Brătianu, din Piteşi, prof. Adrian Benghe. La rândul său, prof. Lucian Costache, director adjunct la I.C.Brătianu, îşi mărturiseşte misiunea de credinţă pe care şi-a asumat-o la CNICB: “Rostul meu, ca profesor, nu este să-i ajut pe cei tineri să nu se scufunde; nici măcar să-i ajut să zboare. Rostul meu este să-i învăţ să zboare, singuri – cu propriile lor aripi – şi liberi, în propria lor viaţă.”

Marcela GHEORGHIU
Tribuna învățământului, 2-8 mai 2011